Intrarea in vigoare, incepand cu data de 1 iunie 2010, a Protocolului nr. 14 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului aduce in discutie un criteriu menit sa filtreze plangerile indreptate catre inaltul for european. Astfel, admisibilitatea cererii este conditionata dintru inceput de existenta unui “prejudiciu semnificativ” care poate fi angajat prin intrunirea urmatoarelor conditii: prejudiciul insemnat (inteles adesea sub aspect pecuniar), atingerea adusa dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului si absenta unei judecati exhaustive realizata la nivel national.
Curtea a aplicat pentru prima data acest nou criteriu de admisibilitate in cauza Adrian Mihai Ionescu vs. Romania, a carei hotarare a fost pronuntata la data de 1 iunie 2010. Pe scurt, petentul solicita despagubiri in cuantum de 90 euro pentru incalcarea de catre o companie de transport a conditiilor de securitate si confort precizate in oferta sa publicitara. Petentul a epuizat caile procesuale interne, iar pretentiile sale au fost respinse, motiv pentru care s-a adresat CEDO.
Analizand cauza sub aspectul noului criteriu de admisibilitate introdus prin Protocolul nr. 14, Curtea a retinut urmatoarele: suma de 90 euro nu reprezinta un prejudiciu important cu efecte directe asupra vietii personale a petentului; nu se poate retine o problema de fond privind dispozitiile CEDO; cauza a fost in mod corect solutionata pe fond de catre instantele nationale, care au tratat-o cu seriozitatea necesara.
Prin urmare, pentru prima data dupa introducerea noului criteriu de admisibilitate, Curtea a aplicat in mod concret prevederile de analiza a unei cauze deduse judecatii sale. Drept consecinta, cererea introdusa de petentul Adrian Mihai Ionescu a fost declarata inadmisibila.
Fara indoiala, acest nou criteriu de admisibilitate va filtra plangerile care nu au un grad cel putin mediu de importanta, determinand o evidenta concentrare asupra cauzelor caracterizate printr-un “prejudiciu semnificativ”. Pentru justitiabilul european, acesta este primul indemn catre o atentie sporita cu privire la sesizarea CEDO si implicit, fata de gestionarea problemei juridice in fata instantelor nationale. Vazuta adesea ca o ultima reduta, Curtea isi rezerva dreptul de a-si inchide portile pentru cei ce nu prezinta biletul de intrare.
0 Responses to “CEDO – Cauza Adrian Mihai Ionescu vs. România – prima aplicare a criteriului de admisibilitate introdus prin Protocolul nr. 14”