Despre clauzele abuzive în contractele încheiate între profesioniști și consumatori

Activitățile ce implică nașterea unor relații contractuale între profesioniști și consumatori sunt supuse unui cumul de factori ce derivă din pozițiile inegale în care se află reprezentanții celor două categorii. Dacă profesioniștii sunt prezumați a avea un grad ridicat de cunoștințe de specialitate în domeniul în care activează, la polul opus, consumatorii sunt caracterizați strict prin încrederea pe care o manifestă în produsele sau prestațiile oferite de profesioniști. În această logică a argumentării, este firesc ca întotdeauna consumatorii să se bucure de o protecție sporită în fața eventualelor abuzuri ce pot apărea în relațiile contractuale cu profesioniști.

Legea nr. 193/2000 are tocmai această menire de a reglementa întinderea protecției de care se bucură consumatorii în fața unor eventuale clauze abuzive ce pot fi inserate în contractele în care profesioniștii se situează pe o poziție de forță. De o importanță deosebită în viața cotidiană, aceste relații se întâlnesc în mod frecvent în toate domeniile supuse comerțului, ceea ce face ca granița dintre legitimitate și abuz să fie într-o continuă schimbare, la fel ca și modificările sociale observabile zilnic.

Interesant este faptul că o persoană poate aparține ambelor categorii, însă niciodată în mod concomitent. Altfel spus, un consumator își prezervă această calitate atâta vreme cât “acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale” (art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000). În momentul în care acțiunile sale părăsesc sfera privată și intră într-una dintre categoriile sus-menționate, în funcție de specificul său profesional, respectiva persoană pierde calitatea de consumator și îmbracă toate atributele ce definesc profesionistul ce “acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale” (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 193/2000).

Regula generală instituită prin actul normativ suspus prezentei analize este protecția de care se bucură consumatorul în fața posibilelor abuzuri ale profesionistului. Astfel, legiuitorul încearcă să păstreze un echilibru între drepturile și obligațiile părților, arătând că ori de câte ori o clauză contractuală nu a fost negociată direct cu consumatorul, aceasta se poate dovedi abuzivă dacă dă naștere unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contractante. În acest principiu se remarcă importanța a două sintagme: negocierea directă și dezechilibrul semnificativ dintre drepturi și obligații.

Negocierea directă este definită prin aceeași Lege nr. 193/2000, care o leagă inexorabil de posibilitatea efectivă a consumatorului de a influența natura unei anumite clauze. Această facultate lipsește de plano în contractele standard preformulate sau în termenii și condițiile generale de vânzare impuse de anumiți comercianți. Negocierea directă poate viza o singură clauză contractuală sau chiar numai anumite aspecte ale acestor clauze, fără a fi legată, așadar, de contractul privit ca un tot unitar. În practică, majoritatea covârșitoare a contractelor dintre profesioniști și consumatori sunt încheiate fără o negociere directă prealabilă, contractele de adeziune devenind o regulă impusă de celeritatea cu care se desfășoară relațiile contractuale contemporane.

De cealalaltă parte, dezechilibrul semnificativ nu are o definiție proprie în textul de lege, ci este subînțeles din ansamblul normelor ce-l caracterizează ca fiind o înclinare nejustificată a balanței în favoarea profesionistului, care își augmentează drepturile și își reduce obligațiile.

Legea nr. 193/2000 conține și o anexă ce redă, cu titlu exemplificativ, clauzele considerate ca fiind abuzive. Păstrând aceeași enumerare exemplificativă, arătăm faptul că sunt considerate drept abuzive:

- clauzele care dau dreptul profesionistului de a modifica în mod unilateral clauzele contractului, fără un motiv întemeiat precizat anterior în contract;

- clauzele ce obligă consumatorul să se supună unor exigențe pe care nu a avut posibilitatea să le cunoască la data semnării contractului;

- clauzele ce dau dreptul profesionistului să constate unilateral conformitatea produselor și serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

- clauzele ce conferă în mod exclusiv profesionistului dreptul de a interpreta clauzele contractuale;

- clauzele ce obligă consumatorul la plata unor despăgubiri nejustificat de mari în comparație cu prejudiciul suferit de profesionist, etc.

Caracterul abuziv poate fi constatat direct de către persoanele prejudiciate sau de către autoritățile competente, din oficiu sau la sesizarea acestor persoane. Potrivit art. 8 din Legea nr. 193/2000, controlul respectării protecției de care se bucură consumatorii aparține Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului sau specialiștilor autorizați ai altor organe ale administrației publice. Aceste autorități au și calitatea procesuală activă ce le permite să sesizeze, în caz de existență a unor clauze abuzive, tribunalul de la domiciliul sau sediul profesionistului. Cererea de chemare în judecată poate fi promovată și de asociațiile pentru protecția consumatorului sau, bineînțeles, chiar de către consumatorul persoană fizică ce se consideră a fi prejudiciat prin aceste clauze.

Pe lângă faptul că profesioniștii găsiți vinovați de inserarea unor clauze abuzive vor fi obligați la înlăturarea acestora atât din contractele preformulate, cât și din cele în curs de executare, aceștia vor fi obligați și la plata unei amenzi contravenționale ce variază între 200 și 1.000 de lei.

Importanța prevederilor Legii nr. 193/2000 pentru contextul social cotidian este de netăgăduit, fapt ce a determinat recenta sa republicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din data de 03.08.2012. În abisul normelor legislative și în tumultul relațiilor contractuale în care sunt implicați zilnic, consumatorii trebuie să cunoască principalele intrumente juridice pe care le pot folosi pentru apărarea drepturilor de care se bucură, numai în acest fel opunând relei-credințe legitimitatea și forța covârșitoare a dispozițiilor legale.

0 Responses to “Despre clauzele abuzive în contractele încheiate între profesioniști și consumatori”


Comments are currently closed.